Secretarul general al NATO, la București: „Agresiunea Rusiei subminează principiile pe care ne-am construit pacea. România nu este singură”. Băsescu: „Marea Neagră a devenit vulnerabilitatea noastră cea mai mare”

După declanșarea crizei din Ucraina, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a susținut astăzi, la Palatul Cotroceni, că Alianța „nu va ezita să ia și alte măsuri”, dincolo de întăririle prin trupe, avioane și nave de luptă trimise în ultimele săptămâni în România și înregiune, dacă situația o va cere. „Cred că este puțin dramatic să discutăm despre un al Treilea Război Mondial. Dar vă pot asigura că NATO este pregătită să apere aliații săi în mod eficient”, a spus oficialul NATO, întrebat despre provocările recente ale demnitarilor ruși.

Aflat pe final de mandat ca secretar general al NATO, Rasmussen s-a întâlnit astăzi cu președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta pentru o evaluare a crizei din Ucraina și a variantelor NATO de apărare a țărilor membre.

Șeful structurilor Nord-Atlantice admite că situația din Ucraina a determinat o „criză serioasă care se desfășoară la granițele noastre”, dar susține că „România nu este singură”. „România este o țară puternic angajată și de încredere. Angajamentul nostru este extrem de solid. Sunteți parte a NATO și orice aliat se bucură de protecția totală a NATO. De aceea am consolidat prezența noastră în aer, apă și pe teren și vom face orice este neceasar și cât este nevoie. Agresiunea Rusiei subminează principiile pe care ne-am construit pacea”, consideră Rasmussen.

Băsescu, pe de altă parte, susține că din analizele cele mai recente rezultă că „Marea Neagră a devenit acum partea cea mai sensibilă în regiune”, dar s-a arătat convins că, în situația escaladării conflictului, „este doar o chestiune de câteva zile sau câteva ore pentru ca NATO să își poată exercita capacitatea de a apăra pe oricare dintre membrii săi”.

NATO nu are încredere în Rusia

Dincolo de asigurările pentru România, Rasmussen și-a arătat deschis neîncrederea față de Rusia. „În 1994 Rusia a garantat suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și ce am văzut recent este o înșfăcare a teritoriului cu forța. Nu cred că putem avea încredere în așa numitele garanții”, a spus el.

În același timp, perspectiva nord-atlantică a Ucrainei depinde, din punctul de vedere al Cartierului General de la Bruxelles, doar de autoritățile de la Kiev. „Ucraiana va trebui să deciodă în ceea ce îi privește viitorul. Nu Rusia, nu noi. Și vom respecta decizia”, a adăugat secretarul general al NATO pentru care criza din Ucraina a fost subiectul principal pe agendă atât în întâlnirile de la Cotroceni, cât și în cele de la Ministerul Apărării sau de la Ministerul de Externe, acolo unde a fost prezent, fără a-l întâlni direct, și ambasadorul Ucrainei la București.

Un mesaj similar a venit și în ceea ce privește Republica Moldova. „Același lucru se aplică și Republicii Moldova. Solicităm respectul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova”, a arătat Rasmussen.

Marea Neagră, „stomacul moale”

Chair dacă inițial ministrul Apărării a insistat că prezența navelor de lupta la Marea Neagră și a primelor avioane trimise să survoleze regiunea ar fi fost doar parte a unor exerciții de rutină programate cu mult înainte, atât secretarul general al NATO cât și președintele s-au referit astăzi deschis la acestea ca la o maniaeră promptă de reacție a NATO în „consolidarea securității pe flancul de est”.

„Am remarcat în discuțiile cu secretarul general al NATO reacția de solidaritate pe care au avut-o state ca SUA, care au trimis elemente de forțe aeriene, forțe navale, nave amercicane și franceze au fost în Marea Neagră, am salutat reacția Canadei, care a trimis în România avioane de luptă, reacția NATO în general cu afirmarea funcționării articolului 5 în orice circumstanțe”, i-a mulțumit Băsescu lui Rasmussen.

Președintele spune că „situația de la Marea Neagră s-a deteriorat consistent” în ultima perioadă, ceea ce a făcut ca marea să devină în prezent „cea mai mare vulnerabilitate” a României. „În opinia noastră, Marea Neagră a devenit acum partea cea mai sensibilă în regiune. Este stomacul moale. Vulnerabilitatea cea mai mare pe care o avem”, crede Băsescu.

„Compensarea”, a explicat șeful statului ca răspuns la o întrebare din partea jurnaliștilor, ar însemna suplimentarea forțelor militare în zonă. „Forțele Federației Ruse în Crimeea creează instabilitate și dezechilibre care vor trebui compensate. Acestea sunt elementele pe care le avem în vedere atunci când eu, ca președinte al României, am subliniat în discuția cu secretarul general al NATO necesitatea consolidării flancului estic al Alianței aducând ca argument și dezechilibrul strategic creat în Marea Neagră”, a arătat Băsescu.

Ponta i-a promis șefului NATO mai mulți bani pentru dotări militare

Din perspectiva premierului Ponta, Guvernul s-a aliniat deja așteptărilor NATO prin suplimentarea bugetară de 700 de milioane de lei pentru Apărare prevăzută. „Am fost fellicitați pentru alocările suplimentare pentru Apărare și pentru că am primit avizul CE pentru ștergerea datoriilor companiilor de stat din Apărare. România își va putea îndeplini toate obligațiile care decurg din calitatea de membru NATO. Domnul Rasmussen ne-a felicitat că e 2% (alocarea raportată la PIB estimată abia pentru 2017 însă, n.red.) din ceva care crește”, și-a făcut Victor Ponta publice proprile concluzii, de la Palatul Victoria, în condițiile în care întâlnirea premierului cu secretarul general al NATO, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la sediul Ministerul Apărării acolo unde șeful Guvernului și-a instalat un birou provizoriu. La discuții a participat și Mircea Dușa, ministrul Apărării.

„Angajamentul Guvernului de a crește alocațiile pentru ministerul Apărării este un semnal bun. Poate trebuie să mai discutăm cadența cu care se va face. Evenimentele nu așteaptă, trebuie făcute rapid”, a sugerat Băsescu, două ore mai târziu, așteptările reale ale NATO.

Explicația pentru faptul s-a întâlnit cu Rasmussen la sediul MApN, și nu la cel al Guvernului nu a fost însă teama de interceptări invocată recent după apariția stenogramelor din dosarul „Duicu”, ci programul foaarte strâns al secretarului general al NATO: „Pentru a economisi timpul din agenda domniei sale”.

Potrivit lui Ponta, „poziția NATO a fost o poziție de susținere a modului în care România își îndeplinește statutul de membru NATO și aplică sancțiunile” la adresa Federației Ruse, Rasmussen dorind să transmită „un mesaj politic foarte clar”: „Nu există niciun fel de pericol pentru teritoriul României cât suntem membri NATO, dar România este la frontiera cu cea mai tulburată regiune, ceea ce face să avem un rol strategic foarte important”.

Atât prin vocea președintelui, cât și prin cea a ministrului de Externe, Titus Corlățean, România a cerut insistent, după declanșarea crizei din Ucraina, redistribuirea forțelor armate în interiorul NATO și amplasarea unor baze permanente pe teritoriul său. Decizia ar urma să se ia la Summitul NATO de la Londra din 4-5 septembrie. Până atunci, se așteaptă, pe de altă parte, retragerea trupelor Aliaților din Afganistan, prin baza militară de la Mihail Kogălniceanu.